miercuri, 27 iulie 2011

Baba Dochia si blogul...

Nu am avut niciodata o problema cu trecerea timpului,dimpotriva...mereu mi-am dorit sa fiu "mai mare",poate si pentru ca mereu am fost mai matura,mai dezvoltata ,mai inalta,..mai altfel decat cei de varsta mea si mi-era imposibil sa ma regasesc,sa ma integrez!
Am avut alte preocupari,alte interese,alte trairi,alti prieteni,evident mai in varsta ,...
si cu o mica exceptie (pe la 20 de ani),nu m-am simtit niciodata depasita de trend,de "valul nou" sau de evenimente.Nu m-am simtit decat rar frustrata de trecerea anilor si in general,frustrarea venea din cu totul altceva decat din faptul ca imbatranesc..
Pana azi..
Nu,nu o sa incep acum sa ma plang de riduri,fire de par alb sau oboseala in oase .De fapt nu o sa ma plang deloc,pentru ca nu am de ce ..Numai ca vreau sa scriu despre clipa in care m-am rupt constient de "tineretul cu viata tumultoasa".Ca sa tin minte cred!
Astazi am citit primul "blog de curva"Pentru neinitiati,nu,nu glumesc!!!.
Spre rusinea mea,abia astazi am descoperit trendul si sincer nu am avut rabdare sa aprofundez,..am citit cateva randuri din cateva postari si am obosit!
Ca sa fiu sincera,blogul despre care vorbesc era scris f misto...m-a fascinat si impresionat asta,se vroia a fi o traire virtuala a realitatii unei "curve triste" si era chiar entertaining..."Tipa" parea desteapta si interesanta...Totul ok...Pana la un punct!
Nu am nici un motiv sa imi dau cu parerea despre cat de real este sau nu,despre cat de normal este sau nu...pana la urma avem dreptul la orice.Inclusiv sa facem greseli...Si "greseala " inseamna altceva pentru fiecare dintre noi...
O sa ma refer strict la ceea ce m-a socat pe mine..Si anume faptul ca exista oameni care au pareri clare referitoare la viata unui anonim ,povestita pe net.Au si cer explicatii,au si cer rezultate...
Si toate astea legate de iubiri neimpartasite,telefoane dupa miezul noptii, depresii, petreceri, betii ,cluburi si sex...Sex ca sport,sex ca meserie,sex ca moneda de schimb pentru a-ti alina dorul...
In momentul in care am citit postari de genul asta si comentarii garla pe subiect,m-am simtit BATRANA!!!...tare tare tare batrana..
Si asta nu pentru ca nu pot intelege ce se simte,ce se gandeste in asemenea clipe,ci tocmai pentru ca pot(cu unele exceptii)!Multe dintre astea le traim cu totii..
Singura mare diferenta este faptul ca ma plictiseste treaba asta acum...Am depasit,fara doar si poate,momentul discutiilor interminabile despre barbati ,despre relatii imposibile ..Si in mod cert nu mai am energia sau resursele de a-mi mentine sufletul intr-o nefericire controlata...
Numai gandul la club ma plictiseste....De fapt ideea de a imi petrece cele cateva ore de dupa ce a adormit fi;miu ,intr-un loc aglomerat ,plin de fum ,de fite si alcool imi repugna cu totul..Acum prefer un film bun,un serial interesant ,in compania singurului barbat capabil sa inteleaga si sa pretuiasca cu adevarat ,valoarea acelor mult prea putine ore de "libertate".
Numai amintirea orelor de discutii cu prietenele mele ,in care incercam sa interpretam semnele ascunse din spatele mesajelor diversilor "el" ai momentului respectiv,ma amuza copios!
Cuvintele de genul"suflet pereche","te voi iubi mereu","mor fara tine","esti tot ce mi-am dorit de la viata",etc...imi provoaca cel mult un ridicat de spranceana ,..in nici un caz nu ma stimuleaza sa le comentez.
Si acum imi plac dulcegariile ,nu as putea sa neg asta,dar am invatat ca sunt doar atat..niste mici prajiturele care ingrasa orgoliul,dar nu prea fac parte dintr-un meniu sanatos ,pe termen lung!
Si apoi sa iau de buna o tipa care vorbeste despre cum se indragostesc TOTI barbatii de ea si o vor de sotie,..barbati care,evident,sunt clienti..insurati sau cuplati..mai tineri sau mai batrani...
Come the f**k on!...macar unu si tot mai scapa!
In fine,iar ma abat de la subiect,dar asta pentru ca ,in toti anii astia care au trecut,am trait destul incat sa nu mai inghit asemenea lucruri si mi se pare o gluma de prost gust ,in cel mai serios mod!
Acum vad altfel discutiile pe care le aveam cu mama sau alte prietene trecute de prima tinerete...Acum inteleg!...In concluzie ,sunt batrana si eu:))!
Totusi tragic este ca sunt atat de multi oameni care au timp sa urmareasca asa ceva si care chiar se implica in "desfasurarea actiunii".Ma intreb oare,nu mai bine traiesti tu cu adevarat,decat sa te uiti la altii?
Recunosc ca eu am avut o viata chiar plina pentru varsta mea,cu multe ...foarte multe experiente incredibile si destule parti nasoale...,recunosc ca mi-am satisfacut si explorat mare parte din curiozitati sau interese,fara sa-mi pese de cei din jur si de parerea lor.Am cunoscut oameni interesanti,unii fascinanti,altii dezamagitori..,dar am facut-o EU!Nu mi-a povestit altcineva ,in timp ce eu stateam pe tusa !Dar asta s-a intamplat la momentul potrivit si ma bucur enorm ca a fost asa!
Sa ajung la 30 de ani si singura mea preocupare sa fie acceasi ca la 17 ...A big,hugeeeeee fu**ing NO-NO!!!
Si sper din suflet sa fiu in stare sa ii explic fiului meu de ce vorba asta romaneasca ,"fiecare lucru la timpul lui" merita luata in seama!Si la fel sper sa stie sa-si aleaga ,la momentul potrivit,o femeie care sa simta la fel!
E clar...m-am babit!...dar uite ca ma doare-n cot!...n-am chef de asa tinerete!"Pe vremea mea" nu era asa mare smecherie sa fii "curva" ,sa fii "depresiva" si multe altele..
Si sper sa nu tina mult trendul....ca e pacat,..."maica"=))

miercuri, 13 iulie 2011

..back to basics!

Ca sa nu ratez cumva esentialul,si pentru ca oricum suntem in continua miscare si agitatie...o sa comentez mai putin evolutia maimutei din ultimul timp si o sa las pozele sa vorbeasca de la sine.
Pana la urma ,nu s-o spune degeaba ca a picture is worth a thousand words ,nu?

...si de la capat!

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

marți, 12 iulie 2011

05.05

In mai s-a petrecut un eveniment extrem de important pentru noi...Eu si Micky ne-am aniversat barbatul mult iubit si taticul mult bumbacit in somn cu picioarele!
Tot ce am de spus este ca ii multumim pentru tot ce face ca sa ne fie noua bine,pentru ca rabda toanele noastre si pentru ca mereu se straduieste sa fie si mai bine!
La multi ani !

Despre femeie si mama

Incerc sa reiau esentialul evenimentelor ,insa viata trece prin noi atat de repede,indiferent daca tu apuci sa constientizezi sau nu ,incat,atunci cand privesti in urma,ai senzatia ca urmaresti un film cu atat de multe planuri ,incat te pierzi in detalii...
Viata ni se intampla pur si simplu si ,lately,am inceput sa simt tot mai puternic nevoia de a regasi si femeia din mine.
Sunt vanitoasa,recunosc si am fost mereu...soarta m-a rasfatat de multe ori si am prins gustul complimentelor si flirturilor nevinovate cu propria persoana,menite doar sa creasca moralul in zilele proaste,incat acum se pare ca aceasta "dependenta" de a ma simti bine in pielea mea,a revenit coplesitoare si insistenta.
Asa ca m-am apucat de dieta,de shopping si hranit sufletul relatiei cu barbatul meu!
Total separat de relatia noastra ca parinti de maimuta...sau cel putin ,cat de separat "se poate"...
Nu intotdeauna lucrurile merg simplu,nu mereu ies bine,dar principiul dupa care ma ghidez eu in viata si la care nu am renuntat niciodata ,indiferent de ce s-a intamplat a fost si ramane"mai bine sa-mi para rau ca am facut ceva,decat sa traiesc cu regretul ca nu am facut"!
Asa ca mereu incerc,mereu insist si daca nu merge din prima ,poate din a doua sau a treia sau a zecea:))...Am noroc sa gasesc mereu surse noi de inspiratie si oameni speciali care fie sunt alaturi de mine,fie imi ofera un exemplu concret ,de multe ori fara sa fie constienti de asta!Si le multumesc!
Mereu mi-am dorit ca fiul meu sa aibe o mama tanara si frumoasa,deschisa la minte si mai ales impacata cu ea!Cred ca e cel mai frumos cadou pe care ti-l poti face tie insati si de care se bucura cu adevarat toti cei apropiati!De multe ori ,cei ce te iubesc te accepta asa cum esti,dar daca tu nu poti sa faci asta,nimic nu este suficient de bun.Si atunci toata lumea pierde..
Asa ca am ales ca fiul meu sa nu imi suporte vreodata frustrarile si ma straduiesc sa lupt ca sa ma impac cu mine!
Am slabit ,cu suisuri si coborasuri ,destul de mult,si hainele isi au rostul si vin parca altfel acum. Si am alt "curaj" sa petrec timp si emotii alaturi de M.Si e bine!
Mai e mult pana sa ajung la ceea ce imi doresc ,insa ,pana si faptul ca fac ceva in aceasta directie,imi da aripi si ma face sa cred ca o femeie fericita nu poate fi doar mama,sau doar sotie/iubita sau doar de cariera..Echilibrul si-l stabileste fiecare in functie de nevoi si personalitate ,dar eu una am nevoie sa fiu mai mult decat doar mama.Inteleg asta si muncesc pentru asta!Si e bine..
Si Micky simte ...se bucura de fiecare zambet al meu si zambeste mult la randul lui!Poate ca nu-l intereseaza ce masura poarta la haine mama lui,dar cu siguranta se bucura mai mult de o mama cu un alt tonus.Si fizic si psihic!

Dezmotarea!



Ne-am gandit mult ce varianta sa alegem ca sa putem sarbatori si ne-am hotarat sa ne petrecem in familie,cat mai intim si simplu,cu cat mai putina agitatie pentru sarbatorit!
Binenteles ca numai simplu nu a fost,pentru ca berbecutul meu cel incapatanat a tinut sa-si impuna punctul de vedere si s-a hotarat ,pentru prima data ,sa nu doarma deloc la pranz,asa ca dupa ce toata dimineata am alergat dupa torturi si ultimele detalii,pe seara ,cand trebuia sa ne adunam,maimuta era destul de maraita si evident,obosita!
Am ales restaurantul Excalibur,torturi de la Casa Klauss si H.J. si pot spune ca au fost alegeri f bune.Ne-a placut atmosfera ,ne-au placut oamenii cu care am petrecut si m-am bucurat ca Micky sa-si mai intalneasca si el nasii,cu care ,din pacate,nu prea avem ocazia sa ne vedem...


A fost greu faptul ca nu am apucat sa stau un minut intreg jos...El vroia sa se plimbe,..cu mine,asa ca ne-am plimbat,l-am dezmotat,..iar ne-am mai plmbat,...a ales de pe tava si iar,...ne-am plimbat!

I-a placut atentia si i-a placut tava cu "bunatati",principala atractie fiind invariabil Mingea!!!
A ales apoi diapazonul,dar nu simplu ci cu stetoscopul si papionul de stripper agatate de el.
Urmatoarea alegere au fost banii,carora nu le-a mai dat drumu:))..
Ce-o spune asta despre viitorul lui ,nu vreau sa ma gandesc =))...dar ii doresc sa fie sanatos si sa ii dea Dzeu un pic de minte si un strop de noroc..ca restul se rezolva!
Incredibil dar adevarat,am copil mare deja!!!!!
La 1 an,Micky are: 90 cm si 13,100 kg!...minge,diapazon si bani... si cel mai important,...multi oameni care il iubesc enorm!
Am un baiat bogat si norocos!!

Rezumat!

Primele luni ale anului au trecut chiar repede,cu o maimuta dornica sa exploreze din ce in ce mai mult,cu din ce in ce mai multa epuizare fizica si psihica ptr noi ,dar si cu o schimbare majora in viata noastra!
In sfarsit m-am indurat sa accept pe cineva langa noi si sa-mi acord sansa de a respira un pic.
Dna Lili a intrat in viata noastra prin martie-aprilie iar Micky,absolut socant,a acceptat-o din prima.M-am uitat mult si am studiat cum decurgeau ostilitatile si am fost incantata de cat de deschis si maleabil poate fi copilul meu,de cat de sociabil este si cat de mult ii place sa se joace,atata timp cat nu i se impune ceva..
M-am bucurat enorm ca mi s-au confirmat convingerile si am fost extrem de mandra ca am avut incredere in maimuta mea si nu l-am fortat niciodata sa stea fara mine,cand el clar nu vroia asta si nici nu l-am lasat sa planga "ca sa nu se rasfete".Atunci cand a simtit el ca nu are nevoie de mine ,a acceptat pe altcineva si asa a inceput o noua etapa!
Usor usor au aparut schimbarile...care m-au bucurat extrem...am putut pleca de acasa,..intai o ora ..apoi mai multe..,a inceput sa se bucure de iesitul afara,s-a lasat induplecat sa incerce un leagan,joaca in nisip,(chiar daca la primul contact cu nisipul ,a ridicat mana absolut scarbit si dezgustat ca o printesa care si-a murdarit condurii de matase)...,a descoperit ceilalti copii si fascinatia imensa pentru roti...Apoi a acceptat sa il si culce bona,ceea ce e un miracol si asa mi-am castigat si eu cateva ore de libertate,macar o data pe saptamana!
Si ma bucur din muuuulte motive!
Maimuta mea se schimba,creste(continuu),invata,evolueaza si devine tot mai independent!Cu 2 sapt inainte de ziua lui ,a facut primii pasi.And he liked it:))
LA 9 luni,Micky avea: 81 cm si 12 kg
La 10 luni,Micky avea: 85cm si 12,100 kg
La 11 luni,Micky avea: 88cm si 12,600kg

...and...We'r back!

Am tras chiulul nepermis de mult si am trait mult timp cu impresia ca nici nu o sa mai scriu aici vreodata..Motivul....mereu acelasi dar ,mai nou,sub multe forme noi,interesante,in continua schimbare...:Maimuta!!!
O maimuta muuult mai mare fata de ultimele poze postate,cu trairi mult mai intense si cu multe si ,trebuie sa recunosc,dragute uneori,fite si figuri de rasfatat!
Dar o sa le iau pe rand ,pe cat de scurt posibil !