Diversificare ..pe lung...si lat!

Initial ma coplesea si ma speria ingrozitor ideea de nou,de shimbare ...Nu aveam nici un reper pentru ca oricat citesti si te informezi,realitatea este cu totul alta aproape intotdeauna.Si ma temeam,..ma temeam de un nou element care odata introdus intr-o ecuatie si asa cu prea multe necunoscute,avea sa dezechilibreze totul si sa transforme bruma de ordine ptr care m-am straduit atat de mult,intr-un nou haos.
Spre surprinderea mea nu a fost asa.Si asta pentru ca am respectat lectia pe care mi-a dat-o viata in repetate randuri,si anume sa-mi urmez intuitia.Ca a fost intuitie feminina,ca a fost simtamant de mama,ca a fost o simpla deschidere sau toate impreuna ,nu stiu si nici nu stau sa aflu ,cert este ca mi-a dat incredere ..poate cand aveam nevoie mai mult.Din nou am simtit ca cineva acolo sus ma iubeste!...
Nu pot spune ca eu am inceput sa-i diversific "meniul" ptr ca nu a fost meritul meu.Copilul meu si-a diversificat singur cu ...pufuleti!Intr-un mod deloc de neluat in seama.A apucat si zgaltait punga ,apoi a cules un pufulete si l-a mufat incantat...Sa fie un semn?:))
Am inceput apoi oficial cu o lingurita amarata de piure de mar f f subtire ...a fost un succes...a lins maimuta vreo 6 lingurite si ar fi vrut tot castronelul.Nu l-am dat!
A doua zi am incercat din nou,acelasi succes...a vrut iar un castronel.De data asta l-am cam dat;))..Trebuie sa recunosc ca am avut emotii urmarindu-l peste noapte,insa nu a fost cazul...
A urmat marul copt...Habar n-aveam ce si cum sa fac..si eu si M stateam si ne uitam cum se coace jumatate de mar invelita in folie de aluminiu si nu intelegeam de ce dureaza atat de mult(da,nu mai facusem niciodata ;)) ).Intr-un final i l-am pasat si dat..l-a scuipat cu vehementa!Mi-a mai taiat din elan...
Intre timp am incercat sa introduc legumele:mar,telina,pastarnac,dovlecel...Intai simple.apoi combinate ba cu fruct(mar cu morcov),ba intre ele cate 2...Alt esec!Fara drept de apel..
Eram un pic dezamagita ...
Intamplarea a facut sa plecam la munte si de voie de nevoie,am apelat la borcanase.Nestle,Hipp bio.Le-am testat din timp de acasa...aceeasi concluzie...fructele de succes,legumele sub nici o forma.Totusi am profitat de ocazie si i-am dat si niste fructe specifice mai "naturale" fata de cele pe care le gasesc in hipermarketuri aici .Afine de la cota 1400,...si da,mai avem inca urme pe multe din haine:))...:
Am incercat si o supa crema de legume facuta special ptr noi la restaurant....nici de data asta nu a vrut!
In schimb,petrecand mai mult timp cu noi la masa decat pana atunci ,a inceput sa fie curios si a inceput sa manifeste interes fata de mancarea noastra...Asa ca a tras de iaurt...si i-am dat cateva lingurile.Alt succes!
Putin stresata de refuzul legumelor,odata intorsi acasa,i-am facut un piure de legume "adevarat" si cu gust,pe care l-a primit incantat.
De atunci "am semnat" un armistitiu...Eu nu-l mai amagesc cu mancare fara aroma si el nu le mai scuipa peste tot:))!

Lunile 5-6 -Evenimente

Se spune ca oamenii evolueaza in salturi,ca nimic nu e liniar si usor de anticipat si ca e mai bine asa.Altfel ar fi plictisitor!
Ei bine,in cazul nostru nu se pune problema:))!
Perioada asta a fost plina de happenings-uri,de la diversificare si dintisori pana la mers in premergator!
Dar le voi lua pe rand...
In primul rand,pe aceasta cale,oficial,cu surle si trambie cu tobe si acorduri suparate de rock -sa fie si tati impacat-va anuntam ca suntem crestini!Cu sau fara voie,piciul e botezat.Trebuie sa mentionez totusi ca a protestat vehement ,a urlat din toti rarunchii de s-a dus naibii (da i know,un paradox;)) )toata mantocaria.A capiat-o pe nasa(iarta-ne Iza) ,l-a terminat nervos pe nasu'(Tino;,...;)) )...teribila experienta!Bine ca a trecut!...si ma bucur ca ne-am adunat cu totii ...sper ca Micky sa realizeze cat de norocos este sa aibe atata iubire in jurul lui!

Diversificarea la noi a fost mai mult decat binevenita.Eu cred in reactiile si semnele pe care mi le da copilul meu si aleg sa ma raportez la ele mai mult decat la orice carte de puericultura sau nutritie.Vreau sa aibe sansa de a alege...intotdeauna...chiar de la varsta asta.Desi nu cred ca am curajul de a-i oferi ca variante ,la pranz, micul vs piure-ul de legume....:))
Micky insa coopereaza si este un maree mancau.E clar insa,..stie baiatul meu ce vrea!
De atunci am introdus iaurt ,cereale,branzica de casa...el e "deschis la provocari"!


Next event:dintocii...pe 27 septembrie am vazut cum spargea primul dintisor...intr-o saptamana ieseau ambii incisivi centrali inferiori.Am avut noroc si de data asta...Nu s-a chinuit prea mult nici el si nu ne-a chinuit prea mult nici pe noi!Am jumatate de iepuras!!!:x

Si vacanta:prima vacanta a puiului si a noastra in calitate de parinti.Cat de diferita:))...a fost superba ,aveam atata nevoie de liniste,aveam atata nevoie de M.Il iubesc ...ii iubesc...



Si premergatorul:din nou in mijlocul controverselor,am ales calea "pacatoasa"...eu insa cred in alegerea mea,iar figura fericita a fiului meu merita orice "incrancenare moralista ".
Micky la 5 luni are 73 cm si 9590 g!

Am 6 luni!

Baiatul meu s-a facut mare!Ma uit la el si nu-mi vine sa cred!Are jumatate de an...cum trece timpul!M-a apucat nostalgia...unde e burtica mea?..parca prea repede a trecut timpul asta!
Micky are 74 cm si 10000g.

Luna 4!

Luna a 4-a sau inceputul ...
Stiu ca suna ciudat sa numesc luna asta "inceputul",insa pentru mine asa a fost.Inceputul unor lucruri extrem de frumoase,pe care deja le pierdusem din vedere in disperarea mea de a supravietui si inceputul unor senzatii mai putin fericite...Din pacate.
Am ales ca in ciuda presiunii si stresului constant intretinut din toate partile ,sa vad doar cat a crescut puiutul meu...sa vad cat este de incapatanat si ca nu mai vrea sa stea intins pentru nimic in lume,sa vad ca am renuntat la mult iubitul pana atunci landou,sa vad ca exista viata dupa nastere...alta,total diferita,dar care are si parti extrem de frumoase!
Fiul meu a crescut...au aparut alte probleme.Daca pana atunci a dormit strict pe burta mea,acum deja nu mai incapea..si era furibund...Colicile se mai stersesera (multumesc ptr Colic Baby si Infacol!),insa crizele de plans se accentuau.Nu in brate,nu jos,nu in pat cu noi,nu la el in camera...Nimic nu functiona!Disperata m-am apucat de citit si research...Am ajuns la sleep training.Am citit,am cantarit optiuni,am purtat discutii destul de aprinse cu oameni a caror parere o respect in general ,dar am ales ceea ce am simtit ca se adapteaza cel mai bine situatiei mele.Si am selectat niste idei si cu greu le-am pus in practica.
In prima zi,l-am luat in timpul unei crize si l-am pus la el in patut...Dezastru!A urlat incrancenat,..l-am lasat ...M-am dus in living si am inceput sa plang si eu..De mila,de groaza...de disperare.Mi-era teama ca fac alegerea gresita,mi-era teama ca ii fac rau,mi-era greu sa fac alegerile astea singura...Dupa jumatate de ora ,timp in care m-am tot dus la el si am incercat sa-l linistesc ,dar nu l-am luat in brate,a adormit!
Nu-mi venea sa cred...aveam sufletul rupt si de zeci de ori am vrut sa ma duc sa-l iau in brate.Ceea ce m-a oprit a fost gandul ca daca tot l-am lasat in patut si a plans alea 5,10,15 min...ar fi pacat sa-mi bat joc de nervii lui si sa-l ametesc..S-a trezit binedispus...nu mi-a venit sa cred!
In urmatoarele 2 nopti a dat cate un urlet si niste maraieli ...din ce in ce mai putine...Apoi s-a linistit!Cu totul!S-au oprit crizele de nervi de la fiecare repriza de somn,spumele de noapte...Mi-a mai venit inima la loc!
3 zile de teama si remuscari au fost plata ptr linistea lui ..cel putin ptr un timp!Multa lume m-a felicitat(mi s-a parut barbar),multa lume m-a acuzat(mi s-a parut absurd),dar sotul meu,singurul care are dreptul sa-mi puna la indoiala judecata si alegerile in privinta copilului nostru,m-a inteles .Cel putin partial.Si-i multumesc!
Un alt inceput..al dormitului in camera si patutul lui!Micky are 70 cm si 8575 g

Primele 3 luni

...si a inceput...
Cumva,fara sa mai stam sa analizam ,ne-am aruncat in noua noastra viata...Nici nu mai stiu cum era inainte ,parca realitatea exitentei mele de pana in 12 aprilie a fost doar un preludiu pentru adevarata "realitate" a adevaratei "existente"
O realitate intr-o cu totul alta dimensiune..plina de pipi si caca,presarata cu urlete si impanata cu planset continuu,condimentata cu zeci de intrebari si ocazionalele momente de sincera si pura panica...Si cu toate astea singura realitate care mi l-a dat pe Micky.Si pentru asta..,totul merita.
Prima luna a trecut pe nerasuflate...totul nou ,totul greu dar fascinant!Nici eu ,nici M si nici maimuta nu stiam ce ni se intampla...Lucrurile au mers de la sine...cu prima baita,prima plimbare,primul alaptat...Si ne-am descurcat cumva!Micky are 56 cm si 4100g!

A doua luna a venit ca o avalansa..plina de stres si oboseala si colici si plimbari prin casa cu copilul plangand isteric,iar stres,de toate felurile si din toate partile,iar oboseala...Mi-era teama la un moment dat sa nu ma pierd pe undeva ,sa nu-l pierd pe M...sa nu cedez ...

Nu am sa uit niciodata cat de mult m-am agatat de cuvintele medicului pediatru.Am chemat-o disperata de urlete lu' fi'miu si cu mila s-a uitat la mine si mi-a spus:"Nu stiai,a doua luna e cea mai grea..."...Si a fost...Micky are 60 cm si 6310g(wow)



A treia luna a fost o luna a schimbarilor...cu mutat ,cu alte probleme,cu alt stres si aceeasi oboseala...Micky statea numai in brate,...tot timpul.Zi si noapte manca in brate ,doarmea in brate...Am trecut la biberon.. in urma starii mele psihice si a mastitei repetate, am pierdut laptele!Noroc ca maimuta a acceptat bine formula!Insa tot in brate...pe burta mea....ma dureau lucruri si locuri pe care nu stiam ca le am....Salvarea a venit de la sfantul marsupiu!!Am inceput sa ma misc din nou...cu maimuta atasata.Micky are 65 cm si 7510 g.

Combinatii si permutari

Nu stiu cum se intampla de aseaza viata lucrurile uneori,in asa fel incat intr-adevar "un sut in popou ,e un pas inainte".
Se pare ca noi ramasesem cumva in urma si ne-a "impins" soarta cu vreo trei pasi mai in fata:)),sa recuperam.Sau altfel spus,ne mutam!Am avut o singura mica frustrare in timp ce pregateam cuibul pentru puiul nostru...ma gandeam cat de frumos ar fi sa aibe camera lui...dar era un gand asa...departe,caruia nu i-am dat prea multa atentie..
Insa ,se pare ca ingerul meu pazitor nu m-a dezamagit nici de data asta (eu tind sa cred ca bunicul meu din cer imi pune o vb buna mereu-Sper sa se odihneasca in pace) si dintr-un moment ingrozitor de stresant ,s-a ivit o sansa de a-mi implini dorinta.Si asa are maimuta camera lui..Sau mai bine zis depozit ,ca patutul e nefolosit momentan.Cand il pun acolo parca-l arde la bucute!
Combinatia:

-colt de bebe strecurat la noi in dormitor...

Si permutarea:

Jocul de-a genetica...

Se ia una bucata mostenire genetica xx,se amesteca agitat cu una bucata incarcatura xy,se pune la dospit,se asteapta sa se patrunda bine,timp in care se mai face cate o verificare si apoi se serveste calda si flamanda...
Sau,pe principiul,"o fotografie face cat 1000 de cuvinte"...